Ion Minulescu sau Cum sa fi ateu si sa crezi in Dumnezeu

În tine-mi pun toată speranţa
Şi-ţi zic:
- De-acum pentru mine fii totul,
Iar eu
Voi fi pentru tine acelaşi ateu,
Ce-afară de tine nu crede-n nimic.

De fiecare data cand citesc o poezie a lui Minulescu, ma trec fiori. Si cine a citit Romanta fara muzica In seara cand ne-om intalni, stie ce vreau sa spun. E ca si cum ai citi o rugaciune. Ca si cum acele cuvinte nu sunt doar niste cuvinte – simple urme lasate de creion pe foaie, de cerneala de tipar pe coperta unei carti. Acelea sunt mai mult decat atat. Sunt vise. Sunt culori. Sunt sunete. Sunt bucati de suflet.

De fiecare data cand ajunge la simbolism, sunt contrariata. Minulescu nu se studiaza in scoala. Poate arunca vreo poezie in manual, trecuta la..”optional”. E ca si cum ar scoate rugaciunile din biserica. Si din Biserica. Minulescu a fost un geniu. Minulescu nu este, nu a fost si nu va fi apreciat la adevarata sa valoare. Si ne baga pe gat niste poeti de care nu a auzit nimeni, vai doamne, pentru bac. Minulescu a fost urat. Mi-as fi dorit sa-i fiu contemporana. Cred ca voi ramane vesnic indragostita de versurile lui, inca din clasa a 8-a, cand l-am citit prima oara.

Omagiu.

Celei care minte

Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine…
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!…

În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,
În pat ţi-am presărat garoafe
Şi maci -
Tot flori însângerate -
Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,
Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt
Trei ramuri verzi de lămâiţă
Şi-un ram uscat de-Eucalipt.

Dar iată,
Bate miezul nopţii…
E ora când amanţii,-alt’dată,
Sorbeau cu-amantele-mpreună otrava binecuvântată…
Deci vino,
Vino şi desprinde-ţi din pieptenul de fildeş părul,
Înfinge-ţi în priviri Minciuna
Şi-n caldul buzei Adevărul
Şi spune-mi:
Dintre câţi avură norocul să te aibă-aşa
Câţi au murit
Şi câţi blesteamă de-a nu te fi putut uita?…

Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine…
Dar fiindcă azi mi te dai toată.
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!…

Deci nu-ţi cer vorbe-mperecheate de sărutări,
Nu-ţi cer să-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alţii,
Ci tot ce n-ai spus nimănui.
Şi nu-ţi cer patima nebună şi fără de sfârşit,
Nu-ţi cer
Nimic din ce poetul palid
Cerşeşte-n veci de veci, stingher,
Voi doar să-mi schimbi de poţi o clipă
Din şirul clipelor la fel,
Să-mi torni în suflet înfinitul unui pahar de hidromel,
În păr să-mi împleteşti cununa de laur verde
Şi în priviri
Să-mi împietreşti pe veci minciuna neprihănitelor iubiri.
Şi-aşa tăcuţi -
Ca două umbre, trântiţi pe maldărul de flori -
Să-ncepem slujba-n miez de noapte
Şi mâine s-o sfârşim în zori!

Feminismul sau Cum sa fi facuta cu ou si cu otet ca la “Delfinul”

Cand eram eu mica-mica (putin probabil, dar asa am auzit!), mami a mea mi-a spuns ca nu-i frumos sa te razbuni. Ca atunci cand cineva te scuipa, sa ii intorci si celalalt obraz. Uite-mi obrazul.

Mi s-a spus ca sunt misandra. Nu sunt. Nu urasc barbatii. Nu e nimic mai frumos ca un barbat inteligent. Eu consider ca femeile inteligente sunt egale cu barbatii inteligenti. Respectiv, femeile mai slabe de inger sunt egale cu barbati asijderea. Femeile naive sunt egale cu barbatii naivi. Et caetera.

Trebuie sa recunosc ca nu m-as fi asteptat la una ca asta. Sa faci un post dintr-o discutie absolut personala. Sa incalci orice limite. In general.

Vreti sa cad in genunghi si sa imi cer iertare ca sunt femeie ? N-o voi face. Postul asta e mai mult decat atat. E scrisoarea de adio, inceputul si sfarsitul. Nu e despre feminism, misandrism si misoginism. E despre prietenie. Dar nu am ajuns atat de jos incat sa-mi spal rufele murdare aici. Imi pare tare rau de cei care au ajuns.

Nu pun nici link. Nu merita.

“I see trees of green..red roses too, I see`em bloom..for me and you..”sau in ce tara frumoasa traim.

And I think to myself..what a wonderful world.

De maine, o sa-mi imaginez urmatoarele:

-ca fiecare tip care striga cuvinte obscene dupa o fata pe strada ii recita o strofa din Minulescu;

-ca toti cei nervosi la volan imi canta;

-ca toti copiii trimisi la cersit de parinti vor ajunge avocati sau medici (din aia pe bune);

-ca toate persoanele care arunca gunoiul pe jos activeaza de fapt in PETA;

-ca toti bucurestenii oamenii grabiti din trafic, de fapt tocmai au devenit tatici sau matusi si se grabesc la spital si sunt atat de fericiti incat nu observa ca s-a facut rosu la semafor;

-ca toti cei care injura si vorbesc urat sunt membri ai Academiei Romane sub acoperire;

-ca toate fetele frumoase si proaste sunt de fapt specialiste in fisiune nucleara dar nu vor sa se dea de gol;

-ca toti barbatii care trimit femeile la cratita sunt bucatari;

-ca toti misoginii au drept sef cate o femeie;

-ca mita pe care o iau cei care o iau este folosita pentru a reabilita spitalele,

-ca cei care pica examenul de Bac de fapt, au o inteligenta uimitoare dar sunt genii neintelese,

-ca toate coafezele stiu exact cum ar vrea sa te tunda si te fac sa arati uimitor, si iti vorbesc frumos;

-ca toate scarbele vanzatoarele si functionarele cu o problema de atitudine, de fapt, te intreaba daca ai nevoie de ajutor cu sacosele.

De maine va fi frumos in lumea mea. De maine, cerul o sa fie azur, si marea calda mereu, nisipul umed, si tigara la indemana. De maine, voi trai in Romania mea. Si cui nu-i place poate sa se duca sa se Cine este de acord, sa-si imagineze o clipa. Felicitari, astazi nu mai e nevoie sa iti iei Prozacul.

Personal Vendetta

Azi declar moarte.

moarte tuturor coafezelor ratate cu pretentii de hair-styliste;

moarte tuturor taranilor care tipa dupa fete pe strada;

moarte tuturor momentelor cand alarma telefonului nu a sunat desi trebuia.

Sariti peste postul asta.

Am vrut sa ma descarc doar. M-am saturat de Romania si de toate proastele din saloane care stau si isi beau cafeaua toata ziua, care accepta numai clienti cu programare. Asa e cand muncesti degeaba. Si dupa ce se cacaie 3 ore sa te primesca, nici nu stiu cum sa iti puna vopseaua in cap. “Vai, ce vopsea naspa si ce urat miros vopselele din comert. O sa chelesti de la ea.” Chelesc tanti. Chelesc de la mine, ca am de unde, nu-i problema ta. Si ca eu imi aleg vopseaua pe criterii financiare sau nu, nu-i problema ta. Puteai sa zici de la inceput ca nu ma vopsesti cu vopsea d-asta. Cautam mai departe. Da eu nu-ti dau un milion pe 2 tuburi de vopsea, ca sa imi faci tu paru sa arate ca o matura si sa te simti bine ca miroase frumos.

Si pentru toti ratatii care fluiera fete pe strada : lasati-le in pace. Daca n-a intors capu` cand ai fluierat, e foarte putin probabil sa intoarca atunci cand incepi sa tipi “iubireeeeeee” dupa ea. Ce credeti ca ar urma reactiei acestea ? Credeti ca o sa vine vreo tipa din aia, eventual bruneta si siliconata, sa se dezbrace in fata voastra si sa zica : “Da puiule, nimeni nu s-a mai purtat asa cu mine pana acum! Ce mult imi place mirosul tau de transpiratie si de sunca cu ceapa. Si cum iti iese fundul din pantalonii aia. Mirobolant. Ia-ma acum!” ?

Daca ati raspuns “da” la intrebarea de mai sus, va recomand suicidul. Rapid si sigur. Cred ca toti barbatii care tipa dupa femei pe strada ar trebui electrocutati. Dintr-un loc special. Una e sa sti sa abordezi o tipa pe strada, cu o replica draguta, sa sti sa accepti un refuz, sa ii ceri numarul de telefon, sa o intrebi daca ar vrea sa iasa cu tine la o cafea. Alta e sa te holbezi la fundu` ei continuu cand trece de tine. Eventual sa mai si strigi dupa ea, in timp de tot santierul iti tine isonul.

Astazi a fost ultima picatura din paharul cu frustrari. Au dat pe afara. Si nici n-am inceput scoala inca.

15 septembrie, cosmarul oricarui scolar sau cum sa-ti dai seama ca esti tocilar

15 septembrie, ziua pe care o uraste absolut orice scolar. Si totusi, n-am inteles niciodata de ce. Spune-mi ca sunt tocilara, dar asta e. Iubesc zilele dinainte de inceperea scolii, cand trebuie sa iti iei caiete si rechizite, cand cauti caiete si coperti, si emotia dinaintea primei zile de scoala. Nu stiu de ce, dar intalnirea cu ai mei colegi nu m-a emotionat niciodata.

Ei bine, anul acesta este ultimul an in care voi avea o “prima zi de liceu”. Nu vreau sa renunt la asta. La obiceiul de a-mi cumpara caiete si pixuri colorate, guma si creioane pe care nu le folosesc niciodata, carnetele si penare. Nu vreau sa renunt la emotiile acestor ultime zile de vacanta, nu vreau sa se termine. Vreau sa continui sa bat librariile, si bibliotecile, vreau sa simt agitatia si freamatul din hypermarketuri, in care copiii mici isi roaga parintii sa le cumpere caiete cu personaje din desenele animate. Nu vreau sa fie ultimul an in care imi fac lista cu pixuri si caiete.

Spune-mi ca sunt tocilara. Spune-mi ca n-am acceptat inca maturizarea. P’asta am acceptat-o de mult. E ca atunci cand se termina o relatie. Stiai ca asa se va intampla, insa nu vrei sa se termina. Nu aici si nu acum.

Orgasm verbal

Era una din zilele acelea speciale, in care pur si simplu sti ca se va intampla ceva. Era o persoana inteligenta, si vorbea frumos, desi avea momente in care nici ea nu stia ce zice. Vorbea rar, folosea multe neologisme si avea mereu o replica pregatita. Vorbea fluent, fara sa se grabeasca, fara sa uite ce a vrut sa spuna. Ar fi putut vorbi o saptamana si nu te plictisea. Era o zi in care nu o ascultam cu atentie. Eram plictisita. Dar m-am concentrat, stiam ca era cazul, mi-am tinut respiratia, si-am auzit frantura de conversatie : “..si-a tergiversat-o..”. Respir din nou. Sacadat.

Emanciparea feminina in secolul nostru, sau cum e corect : femei care so-fera sau femei care so-feresc ?

Pe langa vesnicele glume cu blonde si cu femeia la cratita, auzim mereu barbati care se plang de felul cum conduc femeile. Cunosc femei care conduc cel putin la fel de bine ca un barbat. Evident, si reciproca este valabila, insa nu e cazul sa generalizam. Si daca mai gasim cate-o blonda blocand o intersectie, pentru ca face stanga, asta e altceva. Dar nu e cazul sa acuzam toate reprezentantele sexului frumos. Si sa auzi mereu “vai, esti femeie, nu o sa conduci niciodata!”. E ca si cum societatea nu ti-ar da nicio sansa. E ca si cum te-ai naste urat, sarac si prost pe o planeta populata cu Bred Pitzi si Angeline cu iq mult peste medie, profesori doctori in fizica si chimie, cu un salariu ce depaseste PIB-ul Americii de Sud. E ca si cand te-ar pune sa te lupti cu Darth Vader fara “lasar frate”.

Ideea este ca sper sa imi iau si eu permisul. Odata si odata, tot il iau. Dar nu vreau sa ma trezesc in mijlocu` intersectiei ca imi taie fatza vreun jmecher cu numar de Bucuresti pentru simplu motiv ca “dupa ce ca sunt femeie, mai sunt si incepatoare”. Si nu vreau sa reusesc sa trec doar pentru ca blonda de mai sus a blocat intersectia. Sau ca vreun taximetrist s-a grabit si a trecut pe rosu. Asa ca lasati femeile in pace, exista si barbati care nu stiu sa conduca.